LOCALITATI
Existenta asezarilor umane în zona parcului este puternic influentata de întemeierea Cetatii Neamtului, în prima parte a secolului XIV, urmata de construirea primelor asezaminte monahale: M-rea Neamtului ridicata în perioada 1375- 1391 de catre Petru Musat, M-rea Secu 1602, M-rea Agapia 1644, M-rea Sihastria si M-rea Varatec în secolul al-XVIII- lea. Dupa înfiintarea asezamintelor de cult, acestea au primit de-a lungul timpului importante suprafete de teren agricol si padure. În decursul timpului, robii si servitorii care lucrau pe mosiile manastiresti au întemeiat sate în imediata vecinatate a acestor domenii( satul Nemtisor). Astazi, în parc se afla satele Magazia, Mitocu Balan si Cracaul Negru apartinând comunei Cracaoani si Manastirea Neamt apartinând comunei Vânatori Neamt. În imediata vecinatate se afla orasul Târgu Neamt si comunele Agapia, Baltatesti, Cracaoani si Vânatori Neamt cu satele aferente.
ISTORIC
Toponimul „Neamt” este de origine slava, termenul „nemeti”, care înseamna linistit sau tacut, definind caracteristicile zonei si ale râului principal (Neamtu). De la orasul Neamt si-a luat numele cetatea din apropiere – Cetatea Neamt, apoi Manastirea Neamt, chiar întreaga regiune.
Orasul Târgu Neamt prezinta o serie de vestigii arheologice din neolitic si din epoca bronzului. Cele mai vechi urme de locuire s-au gasit în asezarile de la Lunca – Poiana Slatinei – Oglinzi – Cetatuia – Bai, aflate în preajma izvoarelor de slatina din sud – estul Culmii Plesului. Aici s-a gasit un important material ceramic care apartine culturii Starcevo – Cris (mileniul VI-V î.Hr.). Aceasta a fost succedata de cultura ceramicii liniare si de cultura Precucuteni (mileniul V-IV î. Hr.), atestata prin siturile de la Târpesti, Lunca, Topolita si Davideni. Elementele ceramicii pictate din zona apartin în principal civilizatiei Cucuteni. Zona a fost locuita si de comunitati ale epocii bronzului tracic(1800- 1100 î. Hr.) – culturile Costisa si Noua.
Mai târziu, în perioada premergatoare constituirii statului feudal Moldova, pe teritoriul actualului oras Târgu Neamt s-a închegat o asezare umana importanta. Aparitia acestei asezari a fost favorizata de pozitionarea sa la întretaierea unor drumuri comerciale importante, care faceau legatura între zona Moldovei si Ardeal, localitatea capatând în timp functia de târg. În secolul al- XIII- lea, sasi originari din Flandra au colonizat parte din zona, aducând o seama de mestesuguri din care se remarca acelea de obtinere a stofelor si pânzeturilor, transmise si populatiei autohtone.
TRADITII
Preocuparile si stilul de viata din zona Parcului Natural Vânatori Neamt se desfasoara de sute de ani în strânsa legatura cu padurea. Padurea reprezinta un mod de viata pentru locuitorii din zona care si-au facut o traditie din utilizarea lemnului sau a produselor nelemnoase ca sursa de venituri. De asemenea preocupari traditionale pot fi considerate si cultivarea pamântului, horticultura, cresterea animalelor si comercializarea produselor de natura animala sau vegetala în târgurile din zona, precum si producerea si valorificarea obiectelor de artizanat. Multe din formele traditionale de viata si munca s-au mentinut: caii folositi într-un mod rudimentar pentru transport, lucrari la padure sau la câmp. Casele, uneltele si multe din obiectele folosite în viata de zi cu zi sunt realizate din materiale locale folosind tehnici traditionale.
O caracteristica aparte o reprezinta arhitectura traditionala, casele din lemn, cu învelitori din dranita si ornamente din lemn, împrejmuiri din lemn cu stâlpi sculptati si porti ornamentate.
Zona are o bogata traditie si în ceea ce priveste obiectele confectionate manual: sculpturi în lemn si piatra, broderii, tesaturi, împletituri din nuiele, pielarie, asigurând valorificarea materiei prime locale. Tesutul manual în razboi de tesut orizontal sau vertical, pe suport de bumbac, cu lâna toarsa manual si vopsita vegetal(ceea ce confera un plus de valoare), reprezinta o îndeletnicire veche a localnicilor.
Un alt specific al zonei îl reprezinta obiceiurile cu ocazia diverselor evenimente (sarbatori, nunti, botezuri, înmormântari), manifestari cu specific local, târguri ale mestesugarilor, care constituie adevarate parade ale portului popular traditional.
De asemeni, prezenta apelor sarate si sulfuroase, în prezent insuficient exploatate, constituie o oportunitate pentru dezvoltarea economica si sociala a zonei.
Conservarea valorilor istorice, spirituale si culturale a fost asigurata si de prezenta numeroaselor manastiri, a caror stil de viata a influentat puternic zona, constituind un atribut cheie în pastrarea specificului local.
Oamenii din zona trebuie constientizati asupra valorilor care exista aici, precum si asupra necesitatii mentinerii traditiilor si valorilor locale, deoarece acestea pot fi folosite în scopul îmbunatatirii conditiilor lor de viata, situatie care creaza premise favorabile pentru concentrarea activitatilor legate de ecosistemul forestier la nivelul conservarii biodiversitatii.
Cresterea interesului comunitatilor asupra conservarii biodiversitatii, în conditiile pastrarii traditiilor locale, se poate realiza într-o mare masura prin promovarea tuturor acestor valori la nivel turistic, situatie în care se va putea ajunge si la o dezvoltare prospera a zonei.
MEŞTERI POPULARI
Iulian si Maria Mihalachi – meşteri populari
Meşteşug: ţesături populare
Descriere:
Acest mestesug constituie o arta de veche traditie la Neamt care s-a raspindit si datorita obiceiului conform caruia mireasa trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu mana ei. Astfel, confectionarea obiectelor prin tehnica tesutului a aparut in conditiile casnice a gospodariilor taranesti si realizarea lor reprezinta simbolul harniciei si iscusintei mainilor feminine.
Tehnica de lucru folosită este o tehnică populară din zona, şi anume: ţesutul în război de ţesut orizontal (stative) folosind lână naturală sau vopsită cu plante, în diverse culori.
Ţesăturile sunt realizate folosindu-se atât motivele tradiţionale specifice zonei cât şi stilizări dupa motive abstracte. Vopsitul lânii se realizează după reţete tradiţionale folosindu-se coloranţi naturali obţinuţi prin fierberea în apă a frunzelor, florilor, scoarţei, a rădăcinilor anumitor plante, precum şi din unele minerale.
Obiectele realizate de către meşterii populari Maria si Iulian Mihalachi sunt următoarele: lăicerul moldovenesc, covorul ţesut cu arborele vieţii, trăistuţele, tapiseriile , carpetele şi covoare de dimensiuni mari.
Locaţie atelier: Obiectele traditionale confectionate de sotii Mihalachi, se pot achizitiona direct de la magazinul acestora deschis la intrarea in Manastirea Varatec, vis-à-vis de brutaria manastirii.
Contact:
Sat Valea Seaca, com. Bălţăteşti, jud. Neamţ
Tel: 0724365313, 0728028423, 0233244458
E-mail: mariamihalachi@yahoo.com
Ionela Lungu – meşter popular
Meşteşug: modelaj în lut şi tapiserie în colaje
Descriere:
Iubind opera lui Ion Creangă si inspirandu-se din aceasta, Ionela Lungu a creat portrete în lut, ale multor personaje din poveştile acestuia.
Figurinele mici sunt spectaculoase, prin diversitatea materialelor naturale folosite, a formelor modelate manual și a expresiei feței. Astfel, personajele create sunt hazlii şi apropiate de caracterul ţăranului român astfel încât stârnesc râsul copiilor şi al adulţilor cu simţul umorului.
Tapiseriile, cu teme inspirate tot din opera lui Creangă, sunt lucrate din fire, pe pânză de sac, în tehnica colajului. Aceste tapiserii sunt aidoma paretarelor moldoveneşti întâlnite ca obiecte de ornament în casa ţăranului moldovean.
Locaţie atelier: În fiecare vară o puteţi întâlni pe doamna Ionela Lungu la atelierul şi magazinul ei amplasate într-un chioşc de lemn de la poalele Cetatii Neamţului din zona Targu Neamt.
Obiecte pentru vânzare: personaje din lut, tapiserii
Contact :
Tel: 0233 790093, 0742 999 506, 0726 985 695
E-mail: palmaart@yahoo.com
